Cât costă o aplicație mobilă. Ce intră în preț, ce nu.

Întrebarea „cât costă o aplicație mobilă” nu are un răspuns scurt, dar are unul cinstit: depinde de câțiva factori. Ofertele care nu îi numesc ascund ceva. Articolul trece prin factorii care determină cât costă să faci o aplicație, prin costurile care nu apar în ofertă și prin felul în care citești o ofertă. Nu găsești aici un preț: costul concret depinde de ce trebuie să facă aplicația. Costul se stabilește după consultare. Cifrele oficiale (taxe de cont, comisioane) au lângă ele sursa și data la care le-am verificat.

Dintre două aplicații cu același număr de ecrane, una poate costa de câteva ori mai mult decât cealaltă. Una funcționează de sine stătător. Cealaltă se sincronizează cu ERP-ul tău, primește plăți și funcționează și fără semnal. Pentru Alcedo am construit aplicația de catalog pe care agenții de vânzări o folosesc pe teren, chiar și fără semnal.

Pe scurt. Stabilește întâi ce trebuie să facă aplicația. Construiește cea mai mică versiune care face bine un singur lucru și cere o estimare pe etape. În consultarea gratuită de 30 de minute îți putem spune cum arată o primă versiune realistă. Programează consultarea gratuită.

De ce depinde prețul unei aplicații mobile

Numărul de ecrane și de fluxuri. O aplicație cu autentificare, o listă și un ecran de detaliu are alt cost decât una cu plăți, roluri de utilizator și notificări. Fiecare flux se proiectează, se construiește și se testează pe două platforme. O primă versiune bună conține doar ce le trebuie utilizatorilor în prima săptămână.

Platformele. Pentru iOS și Android, aplicațiile pot fi native sau construite pe cod comun (Flutter, React Native). Codul comun reduce prețul dezvoltării, dar nu îl înjumătățește: designul, testarea și publicarea se fac în continuare pentru fiecare platformă. Aplicațiile native, în Swift pentru iOS și în Kotlin pentru Android, înseamnă două baze de cod și un cost mai mare. Merită când aplicația depinde de funcțiile telefonului, de ceas sau de widgeturi. Lucrăm implicit în Flutter și trecem la dezvoltare nativă când aplicația o cere.

Backend-ul. Dacă aplicația trebuie să gestioneze date, conturi, sincronizarea între dispozitive sau plăți, are nevoie de un server și de o bază de date. Backend-ul e adesea o treime din proiect și lipsește din multe estimări. Tot aici intră panoul de administrare. Din acest panou, oamenii tăi schimbă conținutul, produsele sau utilizatorii fără să publici o versiune nouă în magazin.

Integrările. Plăți, hărți, facturare, un CRM existent, un sistem intern. Fiecare integrare te face dependent de un sistem pe care nu îl controlezi. Costul depinde de existența unui API documentat în celălalt sistem. Integrările sunt factorul care schimbă cel mai des o estimare, așa că întrebăm întâi despre ele.

Lucrul fără semnal și sincronizarea. O aplicație care trebuie să funcționeze fără semnal, într-un depozit, într-o mașină sau pe un șantier, are nevoie de o bază de date locală. Are nevoie și de o sincronizare care rezolvă conflictele dintre date. Costă mai mult decât o aplicație mereu conectată. Merită când munca nu poate aștepta semnalul. Vezi aplicații interne pentru echipe.

Plăți, abonamente și autentificare. Cumpărăturile și abonamentele în aplicație prin App Store și Google Play, plățile cu cardul printr-un furnizor de plăți și autentificarea cu Google sau Apple cer fiecare muncă separată. Fiecare dintre aceste funcții se implementează și se testează după regulile magazinului de aplicații.

Design și cercetare. Un prototip clicabil testat înainte de a scrie cod costă mai puțin decât un ecran refăcut după lansare. Un design construit pe componente standard costă mai puțin decât o identitate vizuală proprie pe fiecare ecran. Dacă aplicația este chiar produsul pe care îl vinzi, un design distinct face parte din ce plătesc clienții.

Cine construiește. Un freelancer, o companie locală și o agenție mare au tarife orare diferite. Mai important, fiecare răspunde diferit când ceva nu merge la 3 luni după lansare.

Preluarea unei aplicații existente. Dacă aplicația există deja, costul include mai întâi verificarea codului și a conturilor de dezvoltator. Dependențele vechi și lipsa documentației înseamnă muncă în plus înainte de orice funcție nouă. Vezi mentenanța și preluarea aplicațiilor.

Ce schimbă de obicei estimarea. Pe tipuri de aplicații

  • O aplicație simplă, în ambele magazine. Costul depinde de numărul de ecrane, autentificare și notificări. La prima discuție întrebăm ce trebuie să facă aplicația în prima săptămână și pentru cine.
  • O aplicație cu server și panou de administrare. Costul depinde de conturi, catalog sau programări, panoul de administrare și plăți. Întrebăm cine schimbă conținutul și prețurile și cât de des.
  • O aplicație internă sau de teren. Costul depinde de lucrul fără semnal, roluri, fotografii, semnături și rapoarte. Întrebăm unde lucrează oamenii și ce se întâmplă când nu au semnal.
  • O aplicație legată de sistemele tale. Costul depinde de sincronizarea cu ERP-ul sau CRM-ul, volumul de date și securitate. Întrebăm cu ce sisteme se conectează și dacă au un API documentat.

Ce publică alte firme. Intervale din piață

Cifrele de mai jos sunt publicate de alte firme. Le-am citit la 11 noiembrie 2026 și le redăm așa cum au fost publicate. Nu sunt prețurile noastre. Intervalele nu sunt direct comparabile: diferă ce includ, țara firmei și mărimea aplicației.

  • Cleveroad: aplicații simple, 40.000–120.000 $; medii, 120.000–200.000 $; complexe, 200.000–300.000 $ și peste.
  • Gojilabs: de la 10.000 $ pentru o aplicație de bază la peste 300.000 $ pentru una foarte complexă.
  • Studio Liddell, Marea Britanie: aplicații simple, 15.000–35.000 £; medii, 35.000–80.000 £; complexe, de la 80.000 £ în sus.
  • Gojilabs, despre întreținere: 15–20% pe an din costul inițial al dezvoltării.

Aceste repere arată cât de larg este intervalul. Costul aplicației tale depinde de cei nouă factori de mai sus și de dimensiunea primei versiuni, mult mai mică decât presupun cele mai multe dintre aceste ghiduri.

Cum se împarte bugetul

Oricare ar fi suma, ea se împarte cam la fel. Împărțirea spune mai mult despre o ofertă decât totalul. Partea cea mai mare e construcția: aplicația propriu-zisă, pe ambele platforme, și backend-ul cu API-ul lui. Backend-ul reprezintă adesea o treime din total. Urmează designul, cu prototipul și toate stările ecranelor, apoi testarea pe dispozitive reale și, la final, publicarea, cu cerințele celor două magazine. Etapa de clarificare de la început înseamnă câteva zile în care se stabilește ce face aplicația și pentru cine. Ocupă cea mai mică parte din buget și e prima la care renunță toată lumea. Tot ea aduce cele mai mari economii.

O aplicație cu un singur scop clar, publicată în ambele magazine, costă o fracțiune din costul unui produs cu mai multe roluri de utilizator, plăți și integrări. Pentru o companie mică, bugetul rămâne rezonabil cât timp aplicația se limitează la acel scop. Ce contează e ca oferta să spună ce cumperi la acel preț, pentru fiecare dintre părțile de mai sus.

Costurile care nu apar în ofertă

Conturile de developer. Apple Developer Program: 99 USD pe an (sursa: developer.apple.com, pagina de înscriere). Google Play Console: 25 USD, o singură dată (sursa: support.google.com, Play Console). Ambele cer, pentru firme, un număr D-U-N-S, gratuit, dar cu câteva zile de așteptare (surse: developer.apple.com/support/D-U-N-S, support.google.com). Conturile trebuie să fie ale tale, nu ale furnizorului; altfel aplicația nu e a ta.

Backend-ul și infrastructura. Server, bază de date, stocare, e-mailuri tranzacționale, notificări. Sunt costuri lunare, plătite furnizorilor de găzduire și de plăți, nu dezvoltatorului. Cresc cu numărul de utilizatori, nu cu numărul de ecrane. Cere o estimare separată pentru ele în ofertă.

Comisioanele magazinelor. Apple și Google rețin un procent din vânzările prin aplicație (aplicații plătite, abonamente, achiziții în aplicație). La Apple, prin App Store Small Business Program, comisionul e 15% pentru dezvoltatorii cu încasări de până la 1 milion USD pe an; peste prag se aplică rata standard (sursa: developer.apple.com). În Uniunea Europeană, pentru conturile care acceptă noile condiții ale Apple, din 1 octombrie 2026 sau de la data acceptării, dacă e mai târziu, comisionul e de 26% la vânzările procesate prin sistemul de achiziții în aplicație al Apple și de 15% în Small Business Program (sursa: developer.apple.com/support/apps-in-the-eu, verificat la 29 septembrie 2026). La Google Play, comisionul e 15% pe primul milion USD încasat pe an și 30% peste, iar abonamentele cu reînnoire automată au un comision de 15%. Din 30 iunie 2026, în Spațiul Economic European, Marea Britanie și SUA se aplică o structură nouă, care depinde de data instalării aplicației, plus o taxă de facturare de 5% (sursa: support.google.com, Play Console). Verificat la 14 septembrie 2026.

Mentenanța. Sistemele de operare se schimbă în fiecare an, magazinele cer versiuni minime noi de SDK, iar bibliotecile se învechesc. Pune în plan un buget anual pentru asta, separat de construcție. O aplicație care n-a primit o versiune nouă timp de un an ajunge, de regulă, să nu mai treacă de review fără muncă suplimentară. Pe pagina Mentenanță și preluare descriem ce înseamnă să ții o aplicație publicată an de an. Prin abonamentul lunar de suport, monitorizăm aplicația, o actualizăm, corectăm erorile mici și rezervăm timp pentru cereri noi. Vezi mentenanță și suport.

Cerințele Apple și Google. Sunt necesare o politică de confidențialitate publicată, un formular de „nutriție” a datelor, o pagină de ștergere a contului, testare pe dispozitive reale și capturi de ecran pentru fiecare dimensiune de ecran. Nu costă mult fiecare, dar înseamnă zile de lucru care trebuie prevăzute în plan. Urmează verificarea făcută de Apple și Google. Dacă aplicația e respinsă, se corectează ce s-a semnalat, iar aplicația se trimite din nou la verificare. Munca aceasta se planifică de la început, nu se adaugă la final.

Conformitatea. GDPR pentru date personale, termeni și condiții, iar pentru aplicații cu plăți, cerințele procesatorului. Acestea înseamnă zile de lucru și, uneori, consultanță juridică. Cere să fie menționate în ofertă.

Include aceste costuri în buget de la început. De ele depinde dacă aplicația va funcționa și peste ani, nu doar la lansare.

Cum citești o ofertă

Cinci întrebări pe care le pui înainte de a semna:

  1. Ce anume e inclus? Lista de ecrane și de fluxuri, nu „aplicație mobilă completă”. Dacă backend-ul nu apare, întreabă unde stau datele.
  2. Pe ce platforme, cu ce tehnologie? Întreabă și cine deține codul sursă la final. Răspunsul corect e o clauză în contract, nu „vedem la final”.
  3. Ce se întâmplă după lansare? Cere un preț pentru mentenanță și un timp de răspuns la incidente. Află cine actualizează aplicația când Apple schimbă regulile.
  4. Cum se plătește? Pe etape, cu rezultate verificabile (prototip, versiune de test, versiune publicată), nu 50% la început și 50% la o dată din calendar.
  5. Ce nu e inclus? O ofertă bună are secțiunea asta. Cea care nu o are lasă loc pentru facturi suplimentare.

Cum estimăm. Înainte să semnezi

  • Începem cu consultarea gratuită de 30 de minute. Ne spui ce trebuie să facă aplicația, pentru cine și cu ce trebuie să se conecteze. Îți punem întrebările din comparația de mai sus.
  • Scriem o specificație scurtă. Aceasta descrie ce construim, în ce ordine și cu ce arhitectură, împreună cu estimarea pentru fiecare etapă. Construim versiune cu versiune. Prima este mică, dar funcționează și poate fi folosită.
  • Primești propunerea scrisă, cu preț fix. Fiecare etapă are un cost fix. Aprobi etapă cu etapă, astfel încât bugetul nu se reduce la o singură cifră stabilită din prima zi.

Costul se stabilește după consultare. Îl vezi înainte să îți asumi un angajament. Dacă o aplicație nu este răspunsul potrivit, de exemplu când un program de pe piață face deja treaba, îți spunem la prima discuție.

Dacă propunerea ți se potrivește, semnăm contractul și începem lucrul.

Cum scazi costul fără să scazi calitatea

  • Lansează cu un singur flux bun. Restul se adaugă după ce ai utilizatori care îți spun ce le lipsește. Drumul de la idee la prima versiune publicată l-am descris în De la idee la aplicație.
  • Cod comun pentru iOS și Android, dacă aplicația nu depinde de funcții native rare. Pe pagina iOS și Android vezi când alegem codul comun sau dezvoltarea nativă.
  • Prototip clicabil înainte de cod. Ecranele se schimbă ieftin în design și scump în cod.
  • Servicii existente pentru autentificare, plăți și notificări, în loc să le construiești de la zero.
  • Un backend simplu, dimensionat pentru primii utilizatori, nu pentru un milion.
  • Folosește sistemele pe care le ai deja, prin API-urile lor, în loc să le construiești din nou.
  • Stabilește cine poate schimba și ce anume în panoul de administrare. Lipsa unui panou de administrare este cea mai frecventă surpriză de la final.
  • Hotărăște din timp pe numele cui sunt conturile de dezvoltator și cine plătește serviciile.

Cât costă software-ul la comandă. Aceeași logică

Costul aplicațiilor web, al portalurilor pentru clienți și al integrărilor depinde de aceiași factori: ce trebuie să facă sistemul, cu ce se conectează și cât din procesul de azi trebuie mutat în el. Le estimăm la fel, pe etape. Vezi software la comandă și lucrările noastre.

Întrebări. Răspunsuri scurte.

Cât costă o aplicație mobilă simplă în România?

Depinde de ecrane, platforme, backend și integrări. O aplicație cu un singur scop clar costă o fracțiune din costul uneia cu roluri, plăți și integrări. Costul concret se stabilește după consultare, pe baza unei liste de ecrane și fluxuri, nu a unui preț de listă.

Ce costuri apar după lansarea aplicației?

Conturile de developer la Apple și Google, infrastructura (server, bază de date, notificări), comisioanele magazinelor la vânzările din aplicație și mentenanța anuală, pentru actualizările cerute de Apple și Google. Toate trebuie să apară în plan înainte de a semna.

E mai ieftină o aplicație pe cod comun decât una nativă?

De regulă, da, dar prețul nu scade la jumătate. Designul, testarea și publicarea se fac în continuare pentru fiecare platformă. Diferența apare la dezvoltare, unde un singur cod acoperă ambele platforme, cu condiția ca aplicația să nu depindă de funcții native rare.

Îmi puteți da un cost fix?

Da, pe fiecare etapă, odată ce specificația spune ce se construiește. Modificările care nu sunt prevăzute în ea se estimează separat. Lucrăm la ele doar după ce le aprobi.

Cât durează până primesc o estimare?

Pornești cu consultarea gratuită de 30 de minute. După ea, scriem specificația și estimarea pe etape.

De ce nu publicați prețuri pe site?

Pentru că aceeași cerere poate însemna aplicații foarte diferite. Costul se stabilește după consultare. Primești propunerea scrisă, cu preț fix.

Cine deține codul aplicației la final?

Proprietatea asupra codului se stabilește în contract. Dacă nu scrie cui îi aparține codul, întreabă înainte de a semna. Conturile de developer trebuie să fie, oricum, ale companiei tale.

Cât costă o aplicație pentru Android față de una pentru iOS?

Pe cod comun (Flutter, React Native), a doua platformă costă mai puțin decât prima, dar nu zero: designul, testarea și publicarea se fac pentru fiecare platformă. Aplicațiile native, în Swift pentru iOS și în Kotlin pentru Android, înseamnă două baze de cod și un cost mai mare. Contul de dezvoltator și comisioanele diferă între Apple și Google.

Noi construim aplicații pe cod comun pentru iOS și Android și ne publicăm propriile produse în ambele magazine, cu abonamente și sincronizare între dispozitive. Știm ce înseamnă un review respins și o versiune de SDK schimbată peste noapte, pentru că ni s-a întâmplat. Pe pagina Aplicații mobile vezi cum arată procesul și ce primești la fiecare etapă.

Răspunsul nu e aici

Răspundem și, dacă întrebarea e utilă și altora, scriem articolul.